INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
PENTRU CRESTEREA SPECIEI Polyodon spathula
Elaborate de SCDP Nucet - Dambovita
Coordonator : Dr. ing. Mioara CostacheCresterea in vara I
Toate metodele implica producerea larvelor si cresterea pana la varsta de un an.
Pentru cresterea puilor de polyodon se pot utiliza trei metode:
Prima metoda consta in cresterea puilor in bazine de pamant si fertilizarea acestora pentru a mentine o densitate adecvata a zooplanctonului – cultura extensiva, metoda bazinelor de pamant.
A doua metoda consta in popularea larvelor sau a puilor in varsta de 30-40 zile, in bazine si cresterea lor in policultura cu alte specii, de obicei cu crapul.
A treia metoda consta in cresterea puilor in cazi amplasate in spatii acoperite, utilizand hrana artificiala.
Polyodonul poate fi produs prin oricare din aceste metode, fiecare dintre ele prezinta unele avantaje, dar si dezavantaje.
Cresterea extensiva
Pregatirea bazinelor de crestere . Polyodon spathula poate fi crescut in bazine de pamant de dimensiuni diferite. Sunt preferate insa bazinele cu suprafete mici, de cca 0,5 ha, datorita posibilitatilor de supraveghere permanenta si de interventie. Pentru cresterea speciei Polyodon spathula, cel mai frecvent se utilizeaza bazine cu suprafete de 0,5-1,0 ha, care ofera posibilitatea controlului permanent al parametrilor fizico-chimici ai apei, in special a oxigenului solvit si al dezvoltarii vegetatiei in exces, care in bazinele cu suprafete mari constituie o problema. Se recomanda ca bazinele sa aiba fundul uscat cel putin 10 zile inainte de inundare.
Inundarea bazinelor . Bazinul trebuie inundat prin site cu ochiuri mici (1 mm), pentru a preveni patrunderea altor specii de pesti sau a daunatorilor, odata cu apa de alimentare. Bazinul se inunda si se fertilizeaza cu cca 10-15 zile inainte de populare, pentru a asigura dezvoltarea unei populatii zooplanctonice corespunzatoare.
Daca bazinul este inundat prea devreme, se poate dezvolta o populatie de insecte acvatice mari. Umplerea bazinelor este o etapa importanta. Se utilizeaza o tehnica prin care bazinele sunt inundate treptat (1/3 – 1/4 din volumul total la fiecare 5-7 zile). Aceasta tehnica prezinta avantajul ca initial, larvele nu au nevoie de un bazin plin ochi, sarac in zooplancton, iar suprafetele proaspat inundate sustin dezvoltarea zooplanctonului, dar si dezavantajul ca, la adancimi mici ale apei, larvele sau puii sunt mai expusi pradatorilor (pasarilor ihtiofage, broaste, serpi).
Fertilizarea bazinelor. Productiile de polyodon sunt determinate in mare masura de calitatea apei si de modul de fertilizare al bazinelor. Bazinele de crestere trebuie sa fie fertilizate pentru a furniza necesarul de nutrienti care asigura dezvoltarea si intretinerea unor populatii dense de zooplancton. Hrana alevinilor si puilor de polyodon este in exclusivitate alcatuita din zooplancton si insecte acvatice. Grupurile zooplanctonice majoritare din bazinele de crestere sunt cladocerele, rotiferele si copepodele. Cladocerele, in special Daphnia sp., sunt hrana preferata de puii de polyodon (Michaletz et col., 1982), probabil pentru ca sunt sufficient de mari si inoata incet, putand fi mai usor detectate si capturate. Cand polyodonul are aproximativ 7-8 cm lungime totala, el incepe sa se hraneasca si prin filtrare si pot utiliza si copepodele care inoata mai repede. Atat copepodele cat si cladocerele au o rata reproductiva ridicata, raspund la actiunile de fertilizare a bazinelor. Sunt utilizati numerosi fertilizanti, in doze diferite, in functie de zona geografica si de sezon.
Pentru dezvoltarea si sustinerea populatiilor de cladocere, cu cele mai bune rezultate, sunt utilizate ingrasamintele organice. Acestea pot fi: gunoiul de grajd, gunoiul de pasare sau borhotul de bere, drojdia de bere, dozele de aplicare fiind stabilite in functie de fiecare caz in parte. In general, majoritatea fertilizantilor se aplica in cantitati de 5.000-10.000 kg/ha.
Fertilizarea se poate realiza inainte de inundare 3.000 – 5.000 kg/ha si restul in doze saptamanale pe parcursul sezonului de crestere. Sunt preferate dozele saptamanale, astfel incat sa permita monitorizarea calitatii apei si a dezvoltarii zooplanctonului, in functie de rezultate stabilindu-se marimea dozei si momentul aplicarii,
Fertilizantii anorganici (N, P, K), care se gasesc sub forma de granule, sunt folositi in combinatie cu ingrasamintele organice. Administrarea lor trebuie facuta sub supraveghere, deoarece sustin inflorirea fitoplanctonului. In bazinele in care culturile de zooplancton sunt greu de infiintat, se fac inoculari cu zooplancton din culturi separate, introducandu-se 6-14 cladocere/l, cca 10 kg biomasa umeda/ha.
Fertilizarea bazinelor se intrerupe cand concentratia oxigenului solvit scade sub 3 mg/l dimineata devreme.
Popularea bazinelor si cresterea . Popularea bazinelor se realizeaza in momentul cand larvele trec la hranirea activa, de regula la varsta de 7-9 zile de la eclozare.
S-au experimentat diferite densitati de populare, dar rezultatele cele mai bune s-au obtinut cand densitatea de populare a fost de 8.000-10.000 pui predezvoltati/ha (fig.1, 2). La aceasta densitate, indicele de supravietuire este in medie de 65%, puii atingand lungimea totala de peste 30 cm (fig.3,4).
Cei mai importanti factori care determina supravietuirea sunt calitatea apei si densitatea zooplanctonului.
Cand densitatea zooplanctonului este mare, cresterea este rapida, rata zilnica a cresterii este de 2,4 mm/zi, iar dupa aprox. 140 zile de crestere, puii au dimensiuni de peste 30-40 cm lungime totala.
Potentiale probleme ale cresterii in bazine de pamant.
Bazinele destinate cresterii polyodonului, trebuie supravegheate permanent, pentru a monitoriza cresterea si supravietuirea si pentru a depista la timp eventualele probleme. Daca prezenta vertebratelor pradatoare si dezvoltarea in exces a vegetatiei acvatice pot fi sesizate usor, in ceea ce priveste calitatea apei si problemele determinate de aparitia bolilor, necesita o atentie mai mare si analize complete. Acesti factori cumulati pot produce mari pierderi, daca nu sunt sesizati la timp.
Insectele acvatice cum sunt luntrasul, gandacul negru, carabusul de apa, pot consuma larvele de polyodon. Multe din aceste insecte pot fi eliminate prin golirea si uscarea completa a bazinelor. Pentru combaterea acestora se foloseste un amestec de hidrocarburi (50% motorina si 50% ulei ars de motor) in doze de 50 l/ha.
Pentru a elimina rapid resturile de hidrocarburi, se barboteaza aer in bazin, cu cel putin 24 ore inaintea popularii. Se mai folosesc insecticidele comerciale, insa cui mare atentie deoarece sunt toxice pentru puii de polyodon si pentru zooplankton. Daca se utilizeaza dupa popularea cu larve, ele nu vor fi administrate mai devreme de 20-30 zile de la populare.
Vertebratele rapitoare. Pasarile rapitoare aduc pagube mari in bazinele populate cu polyodon. Pentru a impiedica patrunderea lor pe suprafata bazinului, se recomanda protejarea bazinelor prin imprejmuirea cu plasa pescareasca cu latura ochiului de a=100 mm intinsa pe o structura de lemn si acoperita integral cu fire de relon dispuse perpendicular pe latura mare a bazinului, la inaltimea de 2,5 m fata de nivelul apei, la distante de 10 cm (fig.5 a, b).
Daca nu este posibila realizarea unei astfel de instalatii de protejare, indepartarea pasarilor ihtiofage se realizeaza cu petarde, pocnitori, etc. Broastele, serpii, guzganii si vidrele, pot produce de asemenea pagube mari, consumand puii de polyodon, de aceea trebuie luate masuri de indepartare a lor.
Vegetatia acvatica. Macrofitele acvatice si algele filamentoase pot fi o problema serioasa pentru bazinele de crestere a polyodonului. Puii de polyodon sunt slabi inotatori, se incurca in vegetatie si mor.
Pentru combaterea lor se recomanda ca bazinele respective sa se populeze cu Ct. idella de varste mai mari (2, 3, 4 ani), in densitati cuprinse intre 100-200 ex/ha.
Se mai pot utiliza erbicide, dar numai dupa analiza atenta privind efectele asupra zooplanctonului.
Majoritatea se utilizeaza inainte de populare sau dupa ce puii au ajuns la varsta de 20-30 zile.
Calitatea apei . Calitatea apei trebuie monitorizata permanent, mai ales daca bazinele sunt fertilizate. Valoarea oxigenului solvit trebuie sa nu scada sub 4 mg/l, sub aceasta limita, fertilizarea bazinului trebuie sa fie sistata.
Nivelul oxigenului poate fi crescut prin curent de apa proaspata, sau prin aerarea apei prin metode clasice.
Puii de polyodon sunt foarte afectati de variatiile largi ale alcalinitatii si duritatii totale. Ele pot fi modificate prin administrarea amendamentelor, pentru cresterea capacitatii de tamponare si pentru neutralizarea influentei aciditatii solului.
Temperatura apei in bazinele de crestere variaza considerabil, in functie de localizarea geografica. Totusi, temperaturile optime pentru cresterea polyodonului, sunt cuprinse intre limitele de 18-26 oC. Temperaturile peste 26 oC provoaca inapetenta si scaderea cantitatilor de zooplancton, care afecteaza negativ cresterea puilor.
De aceea se recomanda ca bazinele de crestere sa aiba adancimea medie de cca 2 m, deoarece in aceste bazine apare stratificarea apei in functie de temperatura.
Temperaturile ridicate pot fi scazute si prin alimentarea cu apa rece.
Bolile nu constituie o problema majora la cresterea puilor de polyodon. Micile probleme pot fi provocate de parazitii externi, in special de Laernaea, Trichodina, Seryphidia si Costia . Aceste parazitoze pot fi tratate eficient cu permanganat de potasiu in doze de 2 ppm. Nu se recomanda utilizarea sulfatului de cupru, deoarece el este foarte toxic. Formaldehida nu va fi utilizata in doze mai mari de 75 ppm, deparece devine stresanta pentru pesti.
Puii de polyodon pot fi crescuti si in policultura cu crap, H. molitrix, Ct. idella de vara a II-a. Crapul se furajeaza.
Avand in vedere regimul de hranire, din formula de populare in policultura, se exclude novacul (Aristichthys nobilis).
Monitorizarea cresterii puilor se face prin pescuiri de control bilunare, prin care se urmareste ritmul de crestere (greutatea medie si lungimea medie), starea sanitara si de intretinere.
PREDEZVOLTARE
CRESTERE VARA I
- Bazine de beton, in elevatie, de preferat acoperite, cu volumul de 50-200 mc, prevazute cu sisteme de filtrare la alimentare si evacuare
- Helestee cu suprafata de 0,5-1,0 ha si adancimea medie de peste 1,5 m, cu fundul plan
- Culturi de Daphnia sp. sau alte surse de zooplancton viu
- Sisteme de protectie impotriva pasarilor ihtiofage
- Ustensile, hidrobioane si vehicule pentru recoltarea si transportul in stare vie a zooplanctonului
- Culturi de cladocere pentru inocularea periodica a helesteelor de crestere
Cresterea in vara a II-a si a III-a
Pentru cresterea in vara a II-a a polyodonului, tehnologia de pregatire a bazinelor este asemanatoare cu cea pentru crestere in vara I, cantitatile de ingrasaminte organice administrate in vederea dezvoltarii biomasei zooplanctonice fiind aceleasi.
Este recomandat ca in vara a II-a cresterea sa se faca in policultura cu ciprinide crescute in vara aIII-a (crap, cosas, sanger), din care se exclude novacul, care este concurent la hrana specifica a polyodonului, fiind zooplanctonofag.
Densitatile de populare pentru cresterea in vara a II-a trebuie sa fie intre 200-300 ex/ha, in aceste conditii polyodonul realizand greutati medii de cca 2.500 g/ex, obtinandu-se astfel 250-400 kg de sturion/ha, reprezentand 25-30% din productia totala a bazinului (fig.6, 7).
Supravietuirea polyodonului la cresterea in vara a II-a se incadreaza intre 85-95% .
Nu se recomanda cresterea polyodonului in vara a II-a a in policultura cu crapul de acceasi varsta, fiind cunoscut faptul ca la varsta de un an, crapul se hraneste cu zooplancton si in aceste conditii devine concurent la hrana.
Bazinele destinate cresterii in vara a II-a pot avea suprafete variate, dar este recomandat ca acestea sa nu fie mai mici de 2-3 ha, iar adancimea apei sa depaseasca 1,5 m, deoarece polyodonul are nevoie de spatiu pentru a avea o buna crestere si dezvoltare.
Pentru cresterea polyodonului in vara a II-a in policultura, formula de populare propusa este urmatoarea:
Specia si varsta
Densitate
ex/haG.med populare
g/exSuprav
%G.med recolta
g/exProductie
kg/haCrap 2-2+
1.000
400
90
1.500
1.350
Sanger 2-2+
500
500
95
1.500
712
Cosas 2-2+
200
300
90
1.500
270
Polyodon sp. 1-1+
200
300
85
2.000
340
Stiuca 0-0+
200
-
90
100
18
TOTAL
2.100
-
-
-
2.690
Utilizand aceasta formula de populare, in afara de pregatirea corespunzatoare a bazinelor de crestere, este obligatoriu ca pe intreg sezonul de crestere, crapul sa fie furajat, deoarece, fiind in densitate relativ mare, crapul, necesita furajare, iar resturile de furaje neconsumate, contribuie la dezvoltarea biomasei zooplanctonice.